Chişinău                                                                                

Nume

Unii istoriografi consideră că numele Chişinău provine de la cuvântul „chişla” (un cuvânt arhaic care a fost înlocuit de cişmea) şi „nouă”, deoarece oraşul a fost construit în jurul unui izvor. Astăzi izvorul se află la colţul format de străzile Puşkin şi Albişoara. O altă sursă etimologică posibilă a numelui este cuvântul cuman „kesene” care înseamnă criptă.

Geografie

Oraşul este situat pe râul Bâc, un afluent a Nistrului şi este împărţit în cinci unităţi administrative. Chişinău are o suprafaţă de 130 km² şi întregul oraş are o suprafaţă de 565 km².

Din punct de vedere politic, oraşul este localizat în mijlocul zonei centrale a Moldovei şi este împărţit în cinci sectoare administrative. Acestea sunt:

• Sectorul Centru care cuprinde partea centrală a municipiului şi oraşul Codru
• Sectorul Rîşcani care cuprinde oraşul Cricova şi comunele Ciorescu, Grătieşti şi Stăuceni
• Sectorul Botanica care cuprinde oraşul Sîngera şi comuna Băcioi
• Sectorul Ciocana care cuprinde oraşul Vadul lui Vodă şi comunele Bubuieci, Budeşti, Coloniţa, Cruzeşti şi Tohatin
• Sectorul Buiucani care cuprinde oraşele Durleşti şi Vatra, precum şi comunele Condriţa, Ghidighici şi Truşeni

Climă

Chişinău are o climă continentală, caracterizată prin veri calde şi uscate şi ierni reci şi vântoase. Iarna, temperatura deseori scade sub 0°C, cu toate că doar rar ajunge la -10°C. Vara, temperatura medie este 25°C, însă uneori ajunge pâna la 35-40°C în mijlocul verii. Cu toate că precipitaţiile sunt scăzute în timpul verii, uneori pot avea loc furtuni intense. În cursul primăverii şi toamnei, temperatura oscilează între 18 şi 22°C şi nivelul precipitaţiilor e mai ridicat decât pe timpul verii, cu ploi mai frecvente dar mai slabe.

Istorie

Anul primei atestări documentare a oraşului este 1436, atunci când făcea parte din Ţara Moldovei. În secolul XVI, Chişinăul intră sub influenţa Imperiului Otoman, iar în 1812 intră sub stăpânirea Rusiei. Din 1918 până în 1940 face parte din teritoriul României, iar apoi este în URSS şi devine capitala RSS Moldoveneşti până în 1991 când Republica Moldova devine independentă.

Populaţia

Conform recensământului din 2004 populaţia municipiului Chişinău este formată din:

• 67,6% moldoveni
• 13,9% ruşi
• 8,3% ucraineni
• 4,3% români
• 1,2% bulgari
• 0,9% găgăuzi
• 1,6% alţii
• 1,9% nedeclarat (în general familii mixte)

Notă: Populaţia de origine româna (moldoveni, români, nedeclaraţi) reprezintă cca. 74% din populaţia municipiului.

Festivaluri

Chişinăul găzduieşte anual festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieşu”. Prima ediţie a fost organizată în 1990 sub auspiciile cântereţei de opere moldovene Maria Bieşu. În fiecare an cei mai buni cântăreţi de operă şi solişti de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franţa, Austria, SUA şi alte ţări vin la Chişinău pentru a lua parte la acest festival.

Din 2001 la Chişinău se desfăşoară festivalul de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează şi premiază filme documentare realizate de regizori din diverse părţi ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat la iniţiativa studioului TV OWH şi sub auspiciile Uniunii Cineaştilor, canalului „TV5 Monde”, Alianţei Franceze şi UNICEF.

Totodată, începând cu anul 2000, „TV 5 monde” şi ambasada Canadei organizează „Festivalul Filmului Francez”, în cadrul zilelor culturii franceze în Moldova.

În fiecare an, în septembrie, are loc festivalul „Ethno-Jazz”, la care participă trupe de jazz din Moldova, Rusia, Israel, Polonia, Germania, India ş.a.

Televiziune

La 30 aprilie este fondată la Chişinău compania publică de televiziune din Moldova, acum „Teleradio Moldova”. În martie 1988 s-a dat în exploatare releul de la Străşeni, de unde se face şi astăzi retransmiterea programelor pentru Chişinău şi zonele adiacente capitalei. În prezent programele TV pot fi recepţionate pe o rază de 100 - 120 de km de la amplasamentul acestuia.

În octombrie 1990 începe transmiterea în Chişinău a primului canal românesc de televiziune, „TVR 1”. La 1 ianuarie 1992 se întrerupe transmiterea programelor televiziune ruse (fostul canal secund al televiziunii pan-sovietice). Pe 1 februarie acelaşi an, „TVR 1” înlocuieşte canalul „Ostankino 1”, în vreme ce programului „Оstankino 1” îi este atribuit spaţiul rezervat anterior fostului canal doi al televziunii pan-sovietice. În martie 1993, începe la Chişinău transmiterea canalului francez „TV5 Europe”.

La 10 iunie 1994 în Chişinău a fost fondată întreprinderea moldo-română „Eurocablu” cu capital străin, primul operator de televiziune prin cablu din republică. De la sfârşitul anului 1995 la Chişinău există un sistem TV multicanal MMDS în bandă S (2,5-2,7 GHz) al întreprinderii moldo-americane „SUN TV”. În decembrie 1996, întreprinderea „Eurocablu” a fost achiziţionată de firma „SUN TV”. La ora actuală Sun TV oferă pachete de programe de 21, 24, 42, 63 şi 68 canale de televiziune, în cea mai mare parte a lor româneşti sau ruseşti.

Din mai 1995, la Chişinău se înfiinţează studioul de televiziune „VTV”, care în septembrie acelaşi an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 începe producţia programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”).

În 1999, trustul român MEDIAPRO înfiinţează la Chişinău o staţie locală a canalului său de televiziune, lider de piaţă în România, sub denumirea Pro TV Chişinău, care va transmite programul de la Bucureşti, cu buletine de ştiri locale zilnice în limbile română şi rusă.

În august 1999 din transmiţătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire din Botanica începe transmiterea canalului de limbă rusă „TV 26”. La sfârşitul anului 2000 în Chişinău, şi alte trei oraşe moldoveneşte începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV.

În prezent în Chişinău se recepţionează terestru canalele de televiziune „TVM”, „TV-5 Europe” şi „TVR 1”. Pe unde ultrascurte se recepţionează „TV 26”, „ORT 1”, „PRO TV”, „NIT” şi „Muz TV Moldova”. De asemenea „Alfa TV”, „Satelit TV”, „Alternativ TV” şi „Sun TV” sunt transmise prin eter.

Radio

Lista staţiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) şi VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată de 30 kHz) la 22 iunie 2006.

Notă: Numele staţiilor de radio sunt redate în ghilimele şi constituie numele complet şi oficial al acestora. Unele staţii radio pot reda, parţial, în timpul transmisiei programele altor staţii de radio.

Presă

La ora actuală, la Chişinău apar următoarele publicaţii: